Satul medieval localizat în comitatul Alba apare în izvoarele scrise în anul 1206 în registrul de privilegii al regelui Andrei al II-lea. Așezarea Carco era populată la acea dată de coloniști occidentali (hospes). În 1225, satul a beneficiat de noi privilegii care ulterior au fost confirmate în mai multe rânduri (1238, 1266). Tâmplarii din Cricău au participat în 1280 la lucrările de reparații ale catedralei de la Alba Iulia.

Preotul satului apare menționat în documente la 1309, iar la 1332 se face referire și la biserică. Cu toate că satul dispunea de drepturi juridice săsești, distanța dintre acesta și regiunea săsească a condus pe parcursul secolelor al XIV-XV-lea la intergrarea în organizarea comitatensă, la apariția nobilimii mici de stăpâni funciari și la maghiarizarea populației săsești. Comunitatea maghiară din sat a trecut la religia reformată în secolul al XVI-lea.