Biserica a fost construită în secolul al XIII-lea. Prima menționare directă a bisericii datează din 1333 și se referă la plata dijmei papale de către preotul de la Chilieni. Această informație dovedește existența unei biserici la această dată. Următoarea etapă de construcție a bisericii se plasează în ultimele trei decenii ale secolului al XV-lea, când are loc înlocuirea părții estice a bisericii cu o absidă poligonală, prevăzută cu boltă gotică și ferestre traforate.

În primele decenii ale secolului al XV-lea, pereții interiori și exteriori sudici și vestici ai bisericii au fost decorați cu picturi cu diferite tematici. Alte transformări au avut loc odată cu răspândirea reformei în secolul al XVI-lea, perioadă în care comunitatea satului s-a convertit la religia reformată, apoi a trecut la unitarieni, folosind împreună edificiul de cult mai mulți ani la rând. În această perioadă mobilierul original al bisericii a fost îndepărtat, iar picturile au fost zugrăvite.

Cutremurul din 1802 a afectat structura bisericii. Bolta corului s-a prăbușit probabil, părțile rămase fiind demolate în 1804 și refăcute sub forma unui tavan casetat, în mod asemănător cu nava. Clopotnița dinspre fațada vestică a fost terminată în 1829. Cu această ocazie cheia de arc a portalului sudic realizat în stil gotic în arc frânt și decorat cu ornament vegetal sculptat a fost așezată deasupra portalului vestic. Pe cheia de arc se observă înscris anul 1497. Cu ocazia lucrărilor de restaurare din anul 1994, fragmentul arhitectonic a fost repoziționat  în ancadramentul reconstruit al portalului sudic.