Pictură murală
Picturile murale acoperite în perioada reformei au fost dezvelite de către Jóysef Huszka în anul 1885, fiind nevoit ulterior să le acopere din nou. Dezvelirea intergrală a frescelor a fost posibilă abia după 1994. Frescele din nava bisericii prezintă scene din Patimile lui Hristos, o reprezentare bogată a scenei Judecății de Apoi și Legenda Sfântului Ladislau, unică în Europa, organizată în două registre.
În registrul inferior se văd cele 13 scene individuale așezate în chenare inspirate din viața, patimile și ascensiunea în Rai a lui Hristos. Registrul superior de pe peretele sudic prezintă scena Judecății de Apoi, dominată în centru de figura lui Hristos în mandorlă. Hristos este flancat de câte șase apostoli. Sub mandorlă stau îngenunchiați Fecioara Maria și Ioan Botezătorul. Ciclul Legendei Sf. Ladislau, subiect iconografic răspândit pe întreg teritoriul Ungariei medievale, a fost pictat pe peretele vestic și nordic al bisericii.
Concluzionând, putem afirma că mica biserică sătească de la Chilieni reprezintă una dintre cele mai importante monumente ale regiunii datorită decorului pictat de o mare valoare istorică și artistică.
Biserica unitariană de la Chilieni a fost puternic afectată de cutremurul din 1977, fiind nevoie de intervenţii de urgenţă la structura de rezistenţă. Acest lucru a determinat şi cercetările arheologice ale monumentului. În cadrul celor patru suprafeţe de cercetare, arheologul Zoltán Székely a încercat obţinerea unui maxim de informaţii privind istoricul construirii bisericii şi al înmormântarilor din jurul acesteia.
Biserica în stil gotic, aşa cum se prezintă azi, este rezultatul lucrărilor de construcţie efectuate în secolul al XV-lea. După cum o dovedesc şi mormintele deranjate de fundaţiile actuale, a existat de asemenea o fază de construcţie anterioară. Datarea acestei faze timpurii este posibilă datorită unui mormânt având ca inventar un inel de tâmplă cu capătul în „sˮ a cărui amprentă se păstra în zona tâmplei defunctului. Specialiştii datează acest tip de înmormântări la sfârşitul secolului al XII-lea şi la începutul secolului al XIII-lea. În cadrul secţiunii din incinta bisericii a fost descoperită absida semicirculară a edificiului de cult, ceea ce confirmă această datare. În anul 1471, biserica a fost afectată pentru prima dată de un cutremur, ceea ce a determinat lărgirea ei în stil gotic. Absida originală a fost demolată, fiind înlocuită cu una nouă, prevăzută pe latura nordic şi cu o sacristie.
Odată cu răspândirea reformei, sacristia va fi demolată, iar în decursul secolului al XVIII-lea bolta edificiului va fi înlocuită cu un tavan casetat.
Patrimoniu Natural
Spre sud de Sfântu Gheorghe, în brațele larg deschise ale Oltului se află un sătuleț, pe nume Chilieni. Râul curge lângă sat de mii de ani, însă oamenii nu au uitat nici acum cum să aibă grijă de acesta, deoarece zona Oltului, situată în împrejurul satului, iar o parte a acestuia, spre sud, este protejată prin programul Natura 2000 (ROSCI0329). Atât stejărișul, cât și pădurile alcătuite din arin negru (Alnus glutinosa) sau frasin european sau comun (Fraxinus excelsior) sunt habitate foarte importante ale zonei.
Biologii au numărat 16 specii de lilieci pe teritoriul rezervației, fiecare prezentă pe lista roșie IUCN, dintre care două specii, liliacul cu urechi schilod (Myotis emarginatus) și liliacul cu urechi mari sau bechstein (Myotis bechsteinii), care au fost amenințate de mai multe ori cu extincția. Vegetația bogată de lângă apă ascunde numeroase insecte pe care aceste mici mamifere le vânează, iar scorburile copacilor bătrâni oferă un loc ideal pentru adăpost.
Oltul în sine și mlaștina de împrejurul său este habitatul ideal pentru două mamifere indicatoare pentru ariile Natura 2000. Prima ar fi castorul (Castor fiber), care era considerată extinctă în țara noastră, dar în 2006 s-a reușit recolonizarea acestuia, iar cealaltă este lutra europeană (Lutra lutra) care duce o viață nocturnă. În apele Oltului, pe lângă mamiferele de mai sus, trăiesc mai multe specii de pești, dintre care zece se află pe lista roșie IUCN. Unul dintre aceste zece, mreana petenyi (Barbus meridionalis petenyi) este singura care și-a primit denumirea științifică după cercetătorul maghiar, Petényi Salamon János, cel care a descoperit-o. Specialiștii Institutului de Biologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai se ocupau cu împerecherea meșteșugită și mărirea populației mrenei.
Locuitorii habitatelor din mlaștina de lângă Chilieni nu se rezumă doar la cele enumerate mai sus. Aici mai putem vedea frumusețea fluturelui pestriț de mlaștină (Euphydryas aurinia), iar dintre reptile este prezentă broasca-țestoasă europeană de baltă (Emys orbicularis) și năpârca, șopârla apodă, sau șarpele de sticlă (Anguis fragilis). Acesta din urmă, datorită asemănării sale cu șarpele, este de multe ori omorât, chiar dacă este unul dintre puținele șopârle fără picior din Europa.