Pictură murală
În prima jumătate a anilor 1860, marele cercetător al Ținutului Secuiesc, Balázs Orbán (1829-1890), a trecut și prin Biborțeni. În biserica de aici a observat sub stratul de var urme de pictură. Precum notase, pereții bisericii „erau acoperiți de fresce deosebit de frumoase, acoperite cu un strat gros de var. Îndepărtând zugrăveala într-unul din colțurile mai bine păstrate, am putut identifica cavaleri călare pe un cal alb și pe unul roib, pe baza cărora am concluzionat că este vorba despre scena din Cartea a IV-a a Evangheliei după Ioan”.
Balázs Orbán credea deci că vechii artiști au pictat Cavalerii Apocalipsei, scenă care a fost acoperită mai târziu de localnici. Câteva decenii mai târziu, între 1882 și 1884 József Huszka (1854-1934) a dezvelit integral pictura de pe latura nordică a navei bisericii, descoperind astfel unul dintre cele mai interesante cicluri ale Legendei Sf. Ladislau. După plecarea lui Huszka, picturile au fost reacoperite, fiind din nou dezvelite de către artistul plastic István Vigh după aproape un secol. Compoziția picturală realizată în secolul al XV-lea este compusă din scenele marșului, luptei, duelului și decapitării. Dintre acestea, în urma repetatelor renovări ale edificiului, s-au păstrat doar un fragment al scenei marșului, următoarele două scene aproape integral, ultimele două scene fiind foarte deteriorate. Compoziția este deosebit de rară, până în prezent cunoaștem analogii doar la Mihăileni și în satul Gutor din Slovacia. Scenele nu formează un șir continuu de imagini, panourile delimitate de chenare ornamentale late fiind organizate adiacent și pe registre, la fel ca picturile codicelor medievale.
În pronaosul bisericii se găsește monumentul celor trei victime locale ale complotului organizat de generalul József Makk împotriva puterii austriece din 1852.
Patrimoniu natural
Localitatea se află la poalele Munților Baraolt, unde și în zilele noastre se simte prezența vulcanilor de odinioară, prin zăcământul de ape minerale și prin luncile umede alcătuite de acestea. Din 2007, pădurile ce înconjoară satul fac parte din aria special protejată pentru păsări, Natura 2000 (ROSPA0082). Cele mai importante două specii care cuibăresc aici sunt barza neagră (Ciconia nigra) și viesparul (Pernis apivorus), dar este la fel de importantă și prigoarea (Merops apiaster) care cuibărește în matca nisipoasă a râului Baraolt. Vietatea aceasta multicoloră a primit statutul de ”Pasărea anului” în 2013.
Părăsind Biborțeni spre localitatea învecinată Bățanii Mic, satul natal al ”marelui povestitor”, Benedek Elek, ajungem la băile minerale de lângă acesta. Pentru cei vârstnici, bazinul lui nea’ Ursul oferă regenerare, dar în celelalte piscine este loc destul pentru joacă și voie bună, pentru întreaga familie. Însă nu doar oamenii se simt bine în zona băilor, căci mlaștina care s-a dezvoltat în zona apelor minerale este habitatul ideal pentru mai multe plante rare, cum ar fi floarea aborigenă ligularia sau curechii de munte (Ligularia sibirica) și ștevia de munte (Astrantia major).
Cea mai cunoscută dintre băile regiunii este Ozuncă Băi, care se află la poalele muntelui Mugurul Mare. Și mlaștinile eutrofe, adică pline de substanță ale Ozuncăi fac parte din aria Natura 2000 (ROSPA0082). Aici, printre mai multe specii de rogozuri (Carex spp.), putem vedea o plantă insectivoră, Roua cerului cea lungă (Drosera anglica) și o altă raritate precum (Pedicularis sceptrum-carolinum), care prin prezența sa mărește statul de protecție a zonei. Însă nu doar acestea au un rol important în rezervație, ci și Nilocea (Cirsium oleraceum), care atrage numeroase nevertebrate minunate, cum ar fi fluturele cu păună de zi (Aglais io), dar și pe Molia colibri sau fluturele Coadă de porumbel (Macroglossum stellatarum) care este foarte asemănătoare pasării colibri, mai ales când se hrănește.
Văzând toate acestea putem spune cu curaj că, în Biborțeni și în zonele învecinate, în afară de miile de gusturi ale apelor minunate ne putem întâlni atât cu plantele vremurilor de demult, cât și cu comorile naturii din vremurile noastre.