Mănăstireni

Așezarea este localizată la izvorul râului Căpuș, în regiunea vestică a regiunii Călata. Până în secolul al XV-lea satul figurează în izvoarele documentare sub denumirea de Mănăștur (Monostor). De la începutul secolului al XV-lea este denumită de regulă Gyerőmonostor. În 1486 este amintită pentru prima dată sub forma de Oláhmonsotor. Așezarea maghiară se întindea la nord de pârâul ce traversa satul, comunitatea românească locuia la sud de acesta. În Evul Mediu, părți din sat au fost deținute de mai mulți nobili, aparținând familiilor din neamul Mikola: Kabos de Gyerőmonostor, Kemény și Radó, respectiv Gyerő de Szamosfalva și Mikola. Toponimul face referire la faptul că aici ar fi existat în vechime o mănăstire, cel mai probabil mănăstirea ctitorită de neamul Mikola. Referitor la așezământul monastic nu dispunem de alte informații istorice. Cercetarea de istoria artelor a avansat ipoteza conform căreia unele fragmente sculpturale din biserica reformată, datate în secolul al XIII-lea, ar putea proveni din această mănăstire timpurie.

Satul Mănăstireni figurează pentru prima dată în documente la 1332, fiind menționat în Registrele de dijme papale sub denumirea villa Monostur. Preotul Petru plătea dijma în valoare de 2 groși, sumă ce reflectă modestia așezării. Din registru mai reiese că satul ținea de episcopia Oradiei, în Evul Mediu timpuriu aparținând din punct de vedere administrativ de comitatul Bihor. Pe parcursul secolului al XIV-lea, alături de domeniul Bologa, a fost inclus în comitatul Cluj. Unul dintre moșierii cei mai importanți a fost acel István Monostori care, la mijlocul secolului al XIV-lea, a înaintat o plângere împotriva castelanului de Bologa, din motive necunoscute. Tot el l-a împrumutat pe János Gyerő cu o sumă cu restituire dublă. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea sau la începutul veacului următor, unele părți din sat au fost stăpânite și de familia Gyerő, căci în secolul al XV-lea satul a început să fie menționat cu regularitate cu denumirea Gyerőmonostor.

Un alt personaj ilustru dintre moșierii satului a fost János Kemény Gyerőmonostori, însurat cu Ilona Haranglábi. Spre nemulțumirea familiei soției, cuplul s-a mutat în reședința de la Hărănglab. El a fost inițiatorul construcției capelei de la Gyerőmonostor, pentru care Papa Eugen al III-lea a acordat dreptul de pelerinaj. Din scrisoarea privilegială reiesă doar faptul că această capelă fusese închinată unui rege sfânt și că se afla între hotarele satului Gyerőmonostor. La sfârșitul secolului al XV-lea mai multe documente fac referire la capela Sf. Ladislau, de data aceasta precizând că ea se afla pe un deal din afara așezării. În 1491, de ziua Sf. Gheorghe are loc un mic incident. Péter Kemény pornise spre capela împreună cu preotul satului ducând o cruce, moment în care slujbașii nobilului Antal Dobszai i-au atacat și i-au rănit. Atacul a stârnit un conflict îndelungat, soarta capelei rămânând în continuare necunoscută. Ultima oară este amintită în 1493.

Contact
Rezervare Cazare

Cauți cazere in zona Mănăstireni? Click pe butonul de mai jos și poți găsi un loc potrivit ție, în doar câteva minute!

Împărtășire