Pictură murală

Mica și modesta biserică unitariană, a cărei vechime era semnalată doar de anul 1718 inscripționat pe portalul sudic, a ajuns în centrul atenției după incendiul din 1954. Cu această ocazie, de sub zugrăveala albă, au apărut picturi medievale, goluri de ferestre cu ambrazură pictată, precum și un tabernacol parțial distrus. Tot atunci s-au făcut și cercetările arheologice din interiorul bisericii, având ca rezultat descoperirea fundațiilor absidei semicirculare. Absida originală a fost demolată probabil la sfârșitul secolului al XVI-lea, construindu-se în locul ei corul în stil gotic.

Picturile extrem de afectate în incendiu au apărut pe peretele vestic al navei. Pe baza figurilor călare, cercetătorii de atunci au crezut că este vorba despre scena Judecății de Apoi. În urma restaurării recente putem afirma fără îndoială că avem de-a face cu două scene din ciclul Legendei Sf. Ladislau, scena cetății și a ieșirii. În ciuda contururilor șterse, se deslușește încă silueta bisericii (cetății) cu patru turnuri. Aplecat dintr-unul din turnuri, un personaj suflă în corn, iar jos doi soldați se pregătesc să armeze o arbaletă. Spre zidul nordic al navei se conturează alte siluete de călăreți. Scenele legendei continuă pe peretele nordic. Din nefericire, în timpul cercetărilor de parament au putut fi copiate doar contururile incerte ale câtorva capete cu coif, care însă au dispărut între timp.