Pictură murală

Biserica cu o singură navă și cor este înconjurată de un zid prevăzut cu un turn. Nava este acoperită cu tavan casetat, compus din 103 casete de lemn pictate. Absida semicirculară a fost înlocuită în anii 1500 cu una construită în stil gotic. Mobilierul interior al bisericii, frumoasele altare în stil baroc, orga și tribuna reflectă spiritul generos al credincioșilor care au dotat biserica cu bogații, precum au făcut și cu propriile locuințe.

Ansamblul medieval pictat, unic, al bisericii este în prezent de o notorietate internațională. Printre tematicile abordate se numără scene din Noul Testament, precum și scene din viața unor sfinți. Pe lângă Patimile lui Hristos,  regăsim de exemplu imagini cu Sf. Iacob din Compostella, Sf. Ecaterina din Alexandria. Nu putea să lipsească nici narațiunea iconografică a Legendei Sf. Ladislau, caracteristică bisericilor maghiare, aici fiind pictată scena armatei condusă de regele cavaler, lupta împotriva cumanilor (uzilor și pecenegilor), urmărirea cumanului răpitor, duelul, iar la final decapitarea păgânului.

Patrimoniu Natural

O vorbă veche a oamenilor din zona pârâului Ghelința spune că exista două tipuri de oameni: „cei care au fost la Ghelința și cei care urmează să vină aici ”. Urcând în vale ajungem într-o pădure de fag, colorată de brazi și molizi. În îmbrățișarea pârâului se află vârful Cetății, ornamentat cu stânci, de unde avem o priveliște frumoasă către creasta Carpaților. Cei care se plimbă aici în lunile de toamnă, vor avea parte de un concert extraordinar al cerbilor, deoarece în această perioadă asta este luna de miere a cerbului roșu (Cerbus elaphus).

În regiunea dinspre sat către Ojdula, în rezervația naturală Oituz-Ojdula Natura 2000 trăiesc și alte specii mamifere. Dacă după o ploaie căutăm cu perseverență în noroi sau iarna în zăpada proaspătă, putem vedea urme de râs eurasiatic (Lynx Lynx) și lup cenușiu (Canis lupus). Pe lângă cele două mamifere mari în pădurea ce înconjoară satul se plimbă și numeroși urși bruni ( Usus arctos)  .

Teritoriul este bogat în plante medicale și ciuperci. Pe lângă acestea, primăvara putem întâlni  ștrigoaia (Veratrum nigrum) și laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), iar din mijlocul verii până la sfârșitul toamnei,  în pădurea de fag putem vedea și țelina sălbatică (Astrantia major). Cu puțin noroc, din august până în noiembrie putem găsi și specii de ciuperci, dintre care și cea mai rară este din specia Hygrocyne ovina. Pe creasta principală cresc, ca niște pernuțe, tufișurile de afine (Vaccinium myrtillus), iar marginea pădurilor și câmpurilor este populată de murele sălbatic (Rubus fructicosus) și zmeura (Rubus idaeus), un adevărat deliciu nu numai pentru animalele sălbatice, ci și pentru cei care să plimbă în zonă.