Pictură murală
Volumetria bisericuței, planul dreptunghiular al navei și absida cu închidere dreptunghiulară sunt caracteristice bisericilor medievale timpurii din regiune, datând biserica în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Din această etapă s-au păstrat ancadramentele a trei goluri de fereastră de pe peretele sudic al navei, precum și arcul de triumf semicircular. Tabernacolul din cor a fost realizat cel mai probabil la aceeași dată. Piatra de mormânt decorată cu o cruce cu talpă, încastrată în zidul sudic al navei este datată la sfârșitul secolului al XIV-lea.
La mijlocul secolului al XV-lea corul a fost boltit. Bolta bisericii s-a prăbușit între timp, consolele ce susțineau ogivele se păstrază încă in situ. Cu ocazia lucrărilor de restaurare din 2015, cheia de boltă a fost descoperită încastrată în zidul sudic al corului. Portalurile de vest și sud cu închidere în arc frânt au fost realizate de asemenea în această perioadă, în peretele de sud fiind amplasate alte două ferestre cu ancadramente de piatră.
Inscripția cu anul 1675 de pe peretele sudic al corului, precum și tavanul pictat al navei de o valoare excepțională sunt elemente ale etapelor de construcție ulterioare Reformei și invaziilor tătare din secolul al XVII-lea. Tavanul casetat pictat este opera lui Mihály Asztalos din Ecsed și Mihály Asztalos din Făgăraș. Masa altarului cu decor pictat provine din 1712, iar amvonul cu balustrada cu decor sculptat și pictat a fost realizat în 1719. La începutul secolului al XIX-lea, balustrada scărilor amvonului a fost decorată cu figura pictată a lui Moise.
Patrimoniu natural
Fizeșu Gherlii este o localitate în Câmpia Transilvaniei, al cărui nume maghiar a fost dat după salciile și mlaștinile sale periculoase, ca niște labirinturi. Peisajul este foarte divers, deoarece are mai multe feluri de habitate: arii umede, pajiști și păduri deciduu cu tufișuri. La numai 9 kilometri de la sat spre sud-vest se află lacul Ciucaș, inclusă în situl Natura 2000 (ROSCI0099), care cuprinde lacul și stufărișul din împrejurul acestuia. Lacul este una dintre cele mai adânci lacuri din țară. E singurul din Transilvania în care nu se simte prezența oamenilor și în care se formează insule de stuf asemănătoare celor din Delta-Dunării. Suprafața lacului este locul ideal de odihnă pentru foarte multe specii de păsări, dar și un loc excelent pentru ritualurile de împerechere. Specialiștii au numărat sute de specii de păsări în zonă, dintre care 30 de sunt caracteristice zonelor umede, precum stârcul pitic (Ixobrychus minutus) și eretele de stuf (Circus aeruginosus), ambii foarte rari în Europa.
Iar în apă, la fel cum și denumirea în maghiară o dovedește, se găsesc prădători ca știuca (Esox lucius), dar sunt prezenți și alte specii, precum: caracuda (Crassius crassius), linul (Tinca tinca) și plătica (Abramis brama). Dealurile ce înconjoară lacul, păzesc rarități florale ca și brândușa (din specia Bulbocodium versicolor), joldeala (Serratula wolffii) și stânjenelul pontic (Iris pontica). Dar cea mai mare comoară din zonă este planta endemică zăvăcusta (Astragalus exscapus ssp. Transilvanicus), pe care o putem vedea doar aici, în zona Fizeșu Gherlii, împreună cu o specie de albăstrea (Centaurea ruthenica), a cărei populație se pot găsi doar în Ardeal, în Câmpia Transilvaniei. Zona este foarte ușor de accesat pe drumurile dinspre Bonțida sau Sic.