Pictură murală
Așezarea și biserica sunt amintite în 1332 sub numele de S. Michaele. Sanctuarul bisericii timpurii a fost demolat în secolul al XV-lea și înlocuit cu un cor poligonal având lățimea identică cu nava și închis cu trei laturi ale unui octogon. În acel moment a fost construit probabil și turnul bisericii, care a fost supraînălțat în 1715. Incinta cu goluri de tragere a bisericii a fost ridicată probabil în secolul al XVII-lea. În 1819, navei i s-a atașat dinspre sud un corp de dimensiuni mari, astfel în acel punct zidăria medievală s-a distrus aproape complet.
Picturi murale medievale figurale se mai păstrează azi doar pe peretele nordic al navei. În ciuda caracterului său fragmentar, este vorba de o operă importantă, de calitate înaltă, semnificația sa fiind sporită de faptul că aceste fresce sunt lucrarea aceluiași meșter care a pictat și biserica de la Dârjiu în 1419. Observațiile lui Jolán Balogh sunt confirmate de detaliile descoperite recent. Conform cunoștințelor noastre, picturile murale au fost descoperite în timpul unor lucrări de reparații și zugrăvire din 1930, deci nu ca urmare a unei dezveliri profesionale. Scena Răstignirii din partea de mijloc a suprafeței pictate, în registrul inferior, reprezintă cea mai mare suprafață intactă.
Doar chipul lui Isus a fost distrus, respectiv picioarele au fost degradate din cauza umidității ridicate din perete. Motivele decorative caracteristice ale fundalului – care sunt foarte similare cu cele din Dârjiu – sunt clar vizibile pretutindeni. Din registrul superior s-au păstrat mai multe fragmente mici ale legendei Sfântului Ladislau, dar aici suprafața pictată este foarte fragmentată din cauza deschiderii unei ferestre noi și a schimbării tencuielii din jurul acesteia. În spatele parapetului tribunei sunt vizibile picioarele anterioare și șaua calului Sfântului Ladislau, respectiv piciorul acoperit cu armură al regelui. Sondajul deschis în partea dreaptă a ferestrei a relevat bordura inferioară a scenei, capete și mâini de cumani retezate și coifuri cumane acoperite cu sânge. Tehnica, cromatica și materialele utilizate ale scenelor pictate, realizate în tehnica a fresco la un nivel calitativ impecabil, sunt identice cu cele ale picturii murale din Dârjiu.
Conform lui Balázs Orbán, la mijlocul anilor 1800 pe turn era încă vizibilă următoarea inscripție: SantI LaDisLaS RegIs VngarorUm honor /1715/. Astăzi se poate vedea doar friza de meandre revopsită de sub cornișă, care, la rândul său, corespunde decorației din podul corpului adosat laturii sudice a bisericii romano-catolice din Racu, unde acest strat acoperă pictura fațadei realizată de Péter Zabya în secolul al XVI-lea.
Patrimoniu natural
Cea mai mare parte a satului Mihăileni aparține de două zone protejate: Munții Ciucului și aria special protejată pentru păsări Depresiunea Ciucului. Mihăileni și satul învecinat, Frumoasa, sunt despărțite de pârâul Țibre, al cărui mal este împodobit de mălin (Prunus padus) și arinul alb (Alnus incana). Primăvara este mai colorată datorită florii mov al cosașului transilvan (Hepatica transsylvanica), care este o specie endemică pentru Carpați, dar și florii purpuriu al plantei sempervirescente, popilnicul (Asarum europaeum), florii albe ale păștiței (Anemone nemoroasa) sau datorită culorii galbene dată de floarea paștilor (Anemone ranunculoides). Nu departe de pârâu, pe vârful dealului, găsim niște băltoace de ghețari, a căror apă este un loc ideal pentru tritonul comun (Triturus vulgaris), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), mormolocului broaștei-roșii-de-munte (Rana temporaria) și al altor larve de nevertebrate. Tritonul cu creastă este un amfibiu protejat, al cărui individ poate trăi chiar și zece ani.
Femela împachetează fiecare ou fertilizat în plante separate care, dacă privim și numărul mare de ouă (200-300 buc) nu-i un lucru mic. În băltoace sunt și multe plante, precum otrățelul de baltă (Utricularia vulgaris), care este ”carnivor”, adică hrana lui este alcătuită din ființe microscopice. Puțin mai sus, în pădure, dacă suntem răbdători, putem vedea și auzi mai multe specii de păsări. În timpul zilei putem vedea huhurezul mare (Strix uralensis) cu mărimea sa remarcabilă stând pe crengile copacilor, dar putem vedea și ciuvica (Glaucidium passerinum) cu trupul lui pitic pe vârfurile brazilor.